Drăgășani©

Dintre poeţii români, îl simt mai aproape de suflet pe Lucian Blaga, deoarece cred în nemurirea satului românesc. Camelia Oprița 
fotograf : cameli@oprita – Monumentul Eroilor din comuna Sutești, Drăgășani, construit în anul 1929.
În istoria de veacuri a comunei Sutești, bravii săi locuitori au participat la evenimentele istorice ce au avut loc pe teritoriul țării noastre, amintind că în 5 martie 1821,Tudor Vladimirescu și Iancu Jianu, venind de la Benești cu armata de panduri,au trecut prin Sutești și au prânzit la Drăgășani.
Pământul este sângele nostru, spunea tatăl meu, fără pământ, omul nu este el însuş.

( autoare camelia oprița ) http://www.citatepedia.ro/index.php?id=393108

Patria se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor” (Tudor Vladimirescu).

În timpul revoluţiei din 1821 principalele lupte din Oltenia, purtate de pandurii lui Tudor Vladimirescu (1780 – 1821) împotriva turcilor, s-au dat la Drăgăşani…

27 – mai 1821 Tudor Vladimirescu este ucis la Târgoviște de Vasile Caravia, din dispoziția lui A. Ipsilanti, fără  nici o umbră de judecată.

S-a sfîrșit, astfel, unul dintre marii noștri luptători. După el, la puțin timp, avea să fie înfrântă și revoluția.

7 – iunie Are loc lupta de la Drăgășani, în urma căreia armata lui Alexandru Ipsilanti este înfrântă de trupele turcești, ceea ce determină și risipirea oștii.

Ca omagiu adus evenimentelor petrecute la Drăgăşani, cu două veacuri în urmă, în  parcul din mijlocul municipiului, s-a ridicat bustul lui Tudor Vladimirescu, iar în cimitirul oraşului, un monument în cinstea eroilor – batalionului sacru – loc de perelinaj pentru grupurile de turişti.

În primul război mondial, din Drăgăşani au pierit pe câmpul de luptă un număr de 248 de ostaşi.

Istoria, această menţiune a trecutului, este arhiva grăitoare a omenirii. Uneori, timpurile noastre de azi se regăsesc în timpurile de ieri, dar produsele de bază ale istoriei sunt evenimentele măreţe: Faptele mari săvârşite de înaintaşi mântuiesc neamul.

La Drăgăşani, răsăritul arată o lumină puternică, o lumină albă- aurie, strălucitoare ca faţa unui prunc împăcat de îngeri invizibili, o lumină tânără care se împlineşte până la zenit, după prânz începe coborârea, lumina se coace, capătă încet arama cerească până la rumenirea deplină, moare puţin câte puţin în spuza amurgului… spectacolul amurgului te lasă fără grai, uitându-te la ultimul fir de aramă stelară cum cade în întuneric, apusul acumulează toată pacea focului care redă o culoare ce n-a putut fi vreodată  imitată de ceva sau cineva, apusul îndeamnă privirile către o melancolie blândă a tuturor viețuitoarelor până la sfârșeala oricărui stres acumulat peste zi.

Atât răsăritul cât și apusul sunt două simboluri ale efemerului. În cultura aztecă găsim în cultul soarelui ; urcare și coborâre. La romani, răsăritul și apusul dau naștere ceasului pe nisip; un cerc in mijlocul căruia se punea un băț: și asa se măsura efemerul

Grecii spuneau că frumusețea fizică a femeii este ca răsăritul și apusul de soare .

Omul e cu adevărat liber când își păstrează credința în lumina sincerității sale; o virtute reală de a te respecta pe tine însuți.

autoare Camelia Oprița

Zilele fericite din viața unui om pot fi numărate pe degetele de la mână. Restul sunt frământări.
Camelia Oprița din Enigmele sufletului
Doi români cu convingeri social – politice total diferite au arătat lumii întregi unde este localizată România pe hartă: Emil Cioran şi Nicolae Ceauşescu.Mai târziu s-au împlinit alte două fructe ale timpului: Nadia Comăneci şi Gheorghe Hagi. Cameli@Oprita din Aşa am învăţat să redevin român – fotografie realizată de cameli@oprita

Dragostea de tată este dragostea care nu poate fi descrisă în cuvinte, dar în care copilul copilăreşte până la adânci bătrâneţi. Camelia Opriţa din volumul Zidul gândurilor
Dacă vrei să schimbi lumea, schimb-o cu forța cuvintelor, cu metafora bazată pe profunzimea trăită în interiorul tău care naște conceptul poetic – unirea sufletească cu forța cuvântului ( spunea adesea tatăl meu ).
http://www.citatepedia.ro/index.php?id=394398 – Camelia Oprita Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s