În zâmbetul adânc al primăverii

http://poetii-nostri.ro/in-zambetul-adanc-al-primaverii-poezie-user-id-38751/

Câte ferestre am deschis până am ajuns 

la zâmbetul adânc al primăverii,

mi-au deschis dorința de a-mi umple golul ființei

cu zborul.

În jur e  metafora neastâmpărului –

mugurii au libertatea de principiu

și primăvara urcă peste ruinele iernii,

salvând muritorii de singurătate.

Redevin speranță,

redevin timp curgător

în zâmbetul adânc al primăverii.

Am libertatea de a mă cățăra pe nori,

și sângele mi se face muguri.

Deși plouă cu flori peste mine,

nu mă mai satur de cer.

Copacul este o fiinţă a timpului în ramurile căruia atârnă anotimpurile oamenilor.
camelia opriţa în Universul Iubirii

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=423387Viaţa este o poezie de dragoste.

de Camelia Opriţa din volumul Zestrea (2020)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s