Douăzeci și șapte

Literatură pentru copii

Copilăria este inocenţa Creaţiei. Dumnezeu a binecuvântat-o cu îngerul păzitor care vindecă rănile din sufletul omului .
Camelia Opriţa

http://poetii-nostri.ro/27-poezie-user-id-38625/

O floare de ață

în trei culori,

alta e de gheață

cu ochii de nori.

Una-i fistichie,

că este de Mai,

are păr bălai

ca spicul de grâu –

floare brumărie

crescută la râu.

Alte-nfășurate

se uitau mirate:

mă priviră toate

prin oglinzi ciudate.

Ceasul în cetate

bate ora, bate –

este… și jumate,

Fete deocheate

(ursitoare toate)

învârt apa-n piuă…

Se făcu de ziuă.

Flori îngemănate,

îngerașe toate –

27.

Iată mă cuprind

și eu le răspund,

mă văzură toate

27

Floare-în-cetate.

Camelia Opriţa

Copilăria asta e un fluture…

https://m.poetii-nostri.ro/copilaria-asta-e-un-fluture%E2%80%A6-poezie-user-id-38569/

Am semnat în acest număr câteva poezii pentru copii, apărute cu amabilitatea redactorului – șef, doamna Doina Drăguț cărei îi mulțumesc foarte mult. Lectură Plăcută!
Sfânta Familie
Tabloul este opera a trei sculptori; un olandez, un rus și un ceh în Piazza San Pietro Città del Vaticano (21 noiembrie-6 decembrie -2018) din nisip.
 foto : cameliaoprița

Să se facă repede copilărie,
cât ar bate trei orologii
cu douăsprezece aripi de pegaşi în cetatea norilor,
să se prefacă zăpezile în armăsari de foc.

Copilăria asta e un fluture
urcat în fulgerul tânăr,
amestec de primăvară şi lumină între flori.

A fi copil e înger la ureche.
Atunci ce rost mai are orizontul
sau râul cu un singur mal?
Că s-a întâmplat să-mi văd aripile în oglinda apelor.

Am trecut de toamna cu buzele de mere roşii,
Jumătate floare, jumătate grăunte de rouă,
plutesc în armura soarelui.

Se-ntâmplă, că s-a întâmplat să mă fac fluture
de la inimă în jos,
hoinăresc deasupra râului de păpădie
căutându-mi încălţările
pe care le avusesem legate c-un fir de nea.

Copilăria era în fiecare fluture de zăpadă

http://poetii-nostri.ro/copilaria-era-in-fiecare-fluture-de-zapada-poezie-user-id-38517/

Tabloul este opera a trei sculptori; un olandez, un rus și un ceh în Piazza San Pietro Città del Vaticano (21 noiembrie-6 decembrie -2018) din nisip.
foto : cameliaoprița

Revărsarea lină a ninsorii
este o continuă alunecare a visului.
Urc pe fiecare fulg care coboară
până la prima ninsoare a copilăriei…
Acolo mi-am regăsit săniuţa…
ruginise…

Uliţa cu garduri de lemn
era neumblată.
Copilăria era în fiecare fluture de zăpadă.
M-am grăbit să întâmpin soarele,
răscolind bolţile nalte ale cerului
în căutarea copilăriei.
Aer e timpul nevăzut ce bate în turnul
de cărbune al artistului.
N-am uitat cât de mult m-a durut
un refren abandonat, în stare de funcţionare.
Cheltuim energie pentru a îndura
anumite situaţii, considerând că
suntem puternici, când cea mai potrivita

alegere pe care o putem face este
să lăsăm porţile soarelui deschise.

Singurătatea loveşte ca frunza,
frunza cade şi acoperă paşii nimănui.
Anotimpurile sunt dependente de
îndrăgostiţi tăcuţi.
Singuratico, în loc de inimă
îţi bate întunericul Universului în piept…
Dar gândurile?
Gândurile tale în ce stele au urcat?

Camelia Opriţa – Universul Iubirii

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=395074

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s