Reprezentativ

©Pentru rugăciune

https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14157491/Pentru_rug%C4%83ciune

 Se ciopleşte pământul cu genunchii
după aceea sărută cerul
că eşti sub el.
Cât de măiastre pot fi aripile visului tău
după rugăciune,
câtă speranţă,
câtă energie
vine dinspre cer
ca şi cum ai fi pe fundalul infinitului
o pată de lumină.

Pentru Rugăciune
ajunge un cuvânt şi ai deja aripi,
ajunge o închinare şi ai un Dumnezeu
care să te asculte.
Ciopleşte pământul cu genunchii.

camelia opriţa ( decembrie, 2000 )

 Să mori când nu mai există nimic pentru care să mori


De secole, de la Dimitrie Cantemir la Adrian Păunescu, noi românii am folosit "Dumneata" şi "Dumneavoastră". Astăzi, această formă de respect aproape a dispărut: o falsă familiaritate riscă să se transforme într-o insultă.
După cum frumos zicea Nichita Stănescu: "Cuvintele sunt foarte asemanatoare cu fiintele, ele sunt chiar fiinte''

Azi, toate eforturile umane au ca scop transformarea corpului uman. Obiective reformiste și pedagogice, aplicate în detrimentul informației, denaturează gândirea și falsifică mișcarea acesteia.

Domnilor, problema acestei țări este lipsa educației civice!
Țara noastră este acum o țară obosită, uitată, abandonată și pustie.

Ce s-a întâmplat cu marea sa faimă si glorie celebrată de poetul Mihai Eminescu și de Nicolae Ceaușescu? Umerii îi sunt prea obosiţi pentru a o mai sprijini? Nu mai există pentru că nu mai sunt politicieni autoritari, pricepuți, pregătiți?

Un om sănătos, unul care are bun simț va fi suficient pentru a dărâma zidurile birocrației democratice.

Amintiţi-vă asta când mergeţi la vot și, eventual, alesul să fie de origine română, să cunoască bine țara de la suburbii până până în măduva ei și să o iubească la fel de mult ca și noi. 
Ce necesită această țară? Doar a fi iubită!.. 
Dacă dorim slavă și cinste veșnică, cel mai bun lucru de făcut este să slujim Tatălui nostru Ceresc și țara.

Atâta arşiţă: destul! 

fragment din volumul Cerșetori de existență

17 iulie, soarele a răsărit la ora 4:31 și a apus la ora 20:01.
Camelia Opriţa


©Bună dimineața, Camelia!

©Bună dimineața celui care crede că „Bună dimineața” este mai mult decât un simplu cuvânt!..

Sunt emoționată și fericită? Am primit o veste minunată.

Cartea pentru copii „Bună dimineața, Camelia” a văzut lumina tiparului la începutul lunii iulie 2022, Editura Sf. Ierarh Nicolae din Brăila.

Stimate cititor!

Știu că ai citit mult încă din copilărie. Te rog nu te opri acum, citește mai departe și acolo unde vezi că nu-ți place, ia un creion în mână și dă lumii ceva mai bun decât ceea ce ai găsit aici.

Eu, atât am știut și atât am scris.

Vă mulțumesc! Camelia Oprița

L’arca del patto – Între Glorie şi Ruină

Totul vine de la Domnul! Toate lucrurile pornesc de la Domnul!
Toate se împlinesc după voia Domnului sub puterea Duhului Sfânt, care a coborât asupra credincioşilor, ca în prima zi a Rusaliilor!

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=425583

începutul de la Cerşetori de existenţă, L’arca del patto – Între Glorie şi Ruină ( Camelia Opriţa )

foto : Camelia Opriţa (martie 2020)
Libertatea există? Şi dacă există, cum de omul în loc să o lase să trăiască şi să o cultive, face totul pentru a o ascunde, pentru a o însuşi furând-o celor care au tot dreptul la ea? Istoria este o poveste despre sclavie şi libertate, despre eliberare şi
emancipare, prevaricare şi transgresiunea, războaie şi lupte, care sunt motivate de ideea că, privându-i pe ceilalţi de libertate, este mai uşor să-i îngenunchezi, să-i stăpâneşti pentru a-i menţine într-o stare de perpetuă suferinţă, ceea ce face zborul din "colivie" spre libertate aproape imposibil.
Apariția statului democratic a adus o schimbare a concepțiilor despre libertate. Dacă libertatea a fost privită inițial ca un dar al lui Dumnezeu, viziunea libertății a adâncit relația omului cu statul, astfel încât în ​​eventualitatea supunerii acestuia, Statului, acesta din urmă, se angaja să-și limiteze puterea și să nu împiedice dezvoltarea liberă fizică, intelectuală și morală a fiecăruia.
Jean Jacques Rousseau, sublinia în conceptul său despre libertate: ,,Omul nu a fost niciodată atât de liber ca atunci când a putut să trăiască departe de societate''.

Cât timp va fi să fim pe-acest pământ, trebuie să luptăm pentru libertate atunci când ne este limitată.
Nimic şi nimeni nu are drept de a juca rol de mediator pentru că nu se poate vorbi de o cantitate anume de libertate, ci despre calitatea incontestabilă a libertăţii pe care o dobândeşte Omul cu Suflet de Dumnezeu.
Amintiți-vă că Omul este LIBERTATE. Menit să fie liber, nu îngrădit. Osândit pentru că nu s-a creat pe sine dar liber. Iar din momentul în care a răsărit în această lume este responsabil pentru toate acțiunile sale.
Pe cer văd multe păsări care zboară libere, nu au limite. Unde aş putea zbura dacă aş avea aripi?
Cât de departe se vede omul de toate o poate spune numai în poezie; cât de aproape se vede omul de Dumnezeu, o poate spune doar în rugăciune.

La început, omul a fost pământ şi Dumnezeu a hotărăt să fie adevăr din Adevărul Lui, şi s-a făcut adevăr,

înţelepciune,

libertate,

iubire,

toate acestea pe un colţ de rai numit Pământ.

Totuși, din motive externe, omul decide să-și abandoneze statutul ascetic în favoarea unor grupuri sociale care se presupunea că ar crește rezistența față de natură într-o lume în continuă schimbare...

începutul de la Cerşetori de existenţă, L’arca del patto Între Glorie şi Ruină de Camelia Opriţa (martie 2020) 

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=423020

Emil Cioran –

8 aprilie 1911, Răşinari – 20 giugno 1995, Paris

Spirala istorică a României se va înălţa până acolo unde se pune problema raporturilor noastre cu lumea. Până acum am fost reptile; de aici încolo ne vom ridica în faţa lumii, pentru a se şti că nu numai România este în lume, ci şi lumea în România. De nu vom trăi apocaliptic destinul acestei ţări, de nu vom pune febră şi pasiune de sfârşit în începuturile noastre, suntem pierduţi şi nu ne mai rămâne decât să ne recâştigăm umbrele trecutului nostru.

Emil Cioran în Schimbarea la faţă a României

Emil Cioran este un fragment din povestea celor care au contribuit la dezvoltarea imaginii naţionale a României. Înţeles greşit sau corect printre oamenii care l-au cunoscut, Emil Cioran este nuanţa cu caracter religios şi istoric din perioada interbelică, atunci când România avea nevoie de împrospătarea imaginii sale naţionale cât şi de solidificarea speranţei acestei naţiuni pentru continuitate.

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=402287

Doi români cu convingeri social – politice total diferite au arătat lumii întregi unde este localizată România pe hartă: Emil Cioran şi Nicolae Ceauşescu.
Mai târziu s-au împlinit alte două fructe ale timpului: Nadia Comăneci şi Gheorghe Hagi.

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=391042

Camelia Opriţa despre istorie sau citate de Camelia Opriţa despre România

E adevărat că poporul român a fost lăsat singur, e adevărat că suferă, că îi lipseşte un centru de gravitate, Îl putem iubi sau pur şi simplu îl putem ignora. Dar să ne fie ruşine că ne-am născut români nu este nici nobil, nici eficient.

Camelia Opriţa în Rădăcina cuvintelor cărora le aparţinem

Ce rost are lectura în era digitală? De ce ai nevoie de o carte?

În primul rând, cărțile ne educă și ne dezvoltă. Ne cultivă limbajul.
Cărțile sunt o alternativă bună pentru petrecerea timpului liber.

În plus, când deschideți cartea, veți descoperi că lectura oferă cel mai bun echilibru între spirit și activitatea mentală.

Când citeşti, călătoreşti prin lume iar dacă ai reuşit să aşterni pe hârtie momente din viaţa călătoriei, ai obţinut ceva mai frumos decât toate frumuseţile lumii văzute şi nevăzute.

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=402269
În timp, cititul dezvoltă trei abilități: imaginația, vocabularul emoțional și gândirea critică. Cărțile ne îmbogățesc imaginația și ne permit să „vedem” dincolo de granițe, să ne familiarizăm cu aspectele dificile ale vieții, ne ajută să ne îmbrățișăm, să îmbrățișăm pe ceilalți
și să înțelegem mai bine ce ni se întâmplă.

Dintre multele obiceiuri pierdute, mi-e dor cel mai mult să ofer o carte. Pentru că știu – am experimentat-o ​​de nenumărate ori – o carte poate schimba viața cuiva. Bine aleasă și oferită la momentul potrivit, de obicei întâmplător, cartea poate face o mare diferență în viața unei persoane. Eram la școală când am primit de la colegul de bancă o carte pe care scria „Succes în viață și bucurie”. La urma urmei, lui îi datorez o mare parte din bucuria mea intelectuală de astăzi.

Eu prefer şi astăzi cărţile tipărite pe hârtie pentru că le pot împrumuta sau le pot da, ca orice alt obiect. Este un sentiment de satisfacţie estetică care continuă să fie relevant din punct de vedere cultural.

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=405879

-Citește și nu vei fi niciodată singur.

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=425477

din – ranița existenței de camelia opriţa

muzică și artă sacră la Vatican ( foto camelia opriţa )

Se spune că Dumnezeu a inventat muzica pentru ca omul să se refugieze în ea de tristeţe. camelia opriţa

Răbdări prăjite

poezie din cartea – BRODERII CU POEZII PENTRU COPII –

Pătrățel de dimineață
Plecă c-un pisoi la piață.
Hopa sus!... Sări bordura
Și trecură bătătura.

Pisoiul ținea gentuța
Cusută de Măriuța
Cu fir roșu de mătase
Și tortițele de oase.

Cum mergeau grăbiți prin piață
După lapte și înghețată
Nu știu cum de s-a-ntâmplat 
Că gentuța le-au furat. 
 
Ceva mai târziu, în jos,
Unul gras rodea un os.
Alte mâțe sclifosite
Învârteau răbdări prăjite.

Cel mic se lingea pe bot
Când văzu cartoful copt,
Dar cu vorbe iscusite,
Mănânci și răbdări prăjite.

de camelia oprița

Nivelatori

Viața este în esență lipsită de sens. Deși oamenii încearcă să impună o ordine asupra existenței și caută răspunsuri la întrebări, fiecare răspuns găsit este o închisoare sau un colț.

Dacă ar fi să devenim nemuritori, ne-am trezi punând la îndoială întreaga noastră existență umană, al cărei sens pare a fi ascuns în limitele ei.

Ritualul meu de seară? Rugăciune îndurerată de necredința lumii. Apoi aștept cu nerăbdare ziua de mâine să-mi beau nesățios ceaiul de iasomie ca pe apa proaspăt sfinţită în zi de Bobotează.

din cartea - Cerșetori de existență de Camelia Opriţa

Zăpezi de la miazănoapte…

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=374862

https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14162552/Z%C4%83pezi_de_la_miaz%C4%83noapte%E2%80%A6

Acolo unde volbura întunecată se cuibăreşte în profunizmea omului, 
există rădăcina luminii numită speranţă, 
numită rugăciune cu chip de Dumnezeu.

Şi mâine este o altă zi în care nu mai strângi din pleoape...
şi pământ cu iarbă măruntă sub picioarele tale răsună de soare,
şi floarea vibrează în aripile albinelor...
şi încă o iarnă din trupul tău a ieşit ca o insulă a nimănuia, 
îndreptându-se spre alte zăpezi de la miazănoapte.

Te trezeşti strigat să-ţi continui timpul 
până la următorul punct al întâlnirii cu extraordinarul.

Camelia Opriţa în Iubirea este un ceas în care timpul nu există